Mogan Gh.L, Butilă E.V., Buzdugan I.D. Proiectarea reductoarelor conico-cilindrice. Universitatea Transilvania din Brașov

 

Ghid 13.1.2  Verificare arbore intermediar cu cu metode clasice

 

1.     SCHEME DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR

1.1 Schema forțelor de încărcare a arborelui intermediar al RConCil HH

                                   1.2 Schema forțelor de încărcare a arborelui intermediar al RConCil HV

1.3 Schema forțelor de încărcare a arborelui intermediar al RConCil VH

1.4 Schema forțelor de încărcare a arborelui intermediar al RConCil VV

2.     DATE DE INTRARE

Schema geometriei arborelui conform modelului CATIA

Valori diametre și lungimi

Diametrele tronsoanelor: conform modelului CATIA.

Lungimi de poziționare a forțelor și reacțiunilor:

-        Lc, distanța de la conul suplimentar mediu al roții conice, unde acționează forțele din angrenaj (secțiunea mediană), la suprafața de rezemarea a acesteia pe arbore (modele de mai sus); se determină prin măsurare din modelul 3D al roții conice;

-        LS, distanța de la reazemul A la punctul de acțiune a forțelor pinionului cilindric; 

-        LD, distanța de la reazemul B la punctul de acțiune a forțelor roții conice;   

-        LM, distanța dintre punctele de acțiune a forțelor pinionului conic și roții conice); se determină considerând   valoarea Lc;

-        a, din catalogul de rulmenți (Subcap.4.3.1, Ex.4.3) și Lc, prin măsurare din schița CATIA asociată modelul 3D roții conice;

-        g (1 mm), grosimea coroanei dințate (v. Ghid.9.3).

Valori forțe și momente

Momentul de torsiune, Mt2 (Ex.2.2).

Forțele de încărcare a roții conice: tangențială, ; radială, ; axială,  (Ex.7.2).

Forțele de încărcare a pinionului cilindric: tangențială, ; radială, ; axială,  (Ex.7.2).

Momentele de încovoiere (Calc.0):

-        Mî2 =  dm2/2 – momentul de încovoire asociat forței axiale din roata conică,

-        Mî1 =  dw1/2 – momentul de încovoire asociat forței axiale din pinionul cilindric,

pentru valorile diametrelor dm2 și dw1 (v. Ex.6.1.1 și Ex.6.2.1).

Turația arborelui

n [rot/min], turația arborelui intermediar (Ex.2.2).

Date despre material

Tipul oțelului, rezistența la rupere și tratamentul termic (Ex.4.2.1, Anexa.4.2.1.1).

Rezistențele la oboseală pentru ciclurile alternant simetric și pulsator: σ-1, σ0, τ -1, τ 0 (Anexa.4.2.1.2)

Date despre concentratorii de tensiune

 

3.     CALCULUL REACȚIUNILOR DIN RULMENȚI

Determinarea componentelor reacțiunilor din rulmenți

Tipul reductorului

Relații de calcul (conform schemelor de încărcare de mai sus)

Pentru componentele reacțiuniilor din rulmentul  A

Pentru componentele reacțiuniilor din rulmentul B

RCoCil

HH

RyA =   

RyB =   

 

RzA =   

RzB =   

 

RCoCil

HV

RyA =   

RyB =   

 

RzA =   

RzB =   

 

RCoCil

VH

RyA =   

RyB =   

 

RzA =   

RzB =   

 

RCoCil

VV

RyA =   

RyB =   

 

RzA =   

RzB =   

 

Obs.

a.     Valorile componentelor reacțiunilor pot rezulta cu + sau cu - (în realitate au sens opus).

b.     Momentul de încovoiere Mî1, consecință a faptului că forța axială a pionului depinde de sensul de rotație a arborelui și de sensul de înclinare a danturii, poate avea sensuri diferite; în relațiile de mai sus semnul superior este asociat cu simbolulul cu linie contină, iar semnul inferior simbolului cu linie întreruptă (v. schemele de încărcare.

c.      Pentru verificarea valorilor componentelor reacțiunilor obținute mai sus se va verifica relațiile:

+ = RyA + RyB,   -  = RzB - RzA

Determinarea valorilor reacțiunilor din rulmenți

-        RA = , valoarea reacțiunii din lagărul A,

-        RB =  , valoarea reacțiunii din lagărul B. 

 

4.     VERIFICAREA ARBORELUI INTERMEDIAR LA SOLICITĂRI COMPUSE

4.1 Verificarea la solicitări compuse a arborelui intermediar HH

Ipoteze de calcul

-        se vor considera forțele și momentele în planele XY și XZ,

-        nu se iau în considerare forțele axiale,

-        reprezentarea forțelor se face respectând sensul pozitiv (se va schimba sensul forțelor care au rezultat cu valori negative).

Diagrame de eforturi

-        diagrama momentului de torsiune, Mt2, care se menține constant în zona dintre angrenaje;

-        diagramele momentelor de încovoiere:

     Mîxz – diagrama momentelor de încovoere din planul XZ, unde:

MîxzO = RzA LS, momentul de încovoiere maxim în planul XZ și secțiunea O,

MîxzS = RzA (LS + LM – LC) - (LM – LC) - Mî1, momentul de încovoiere în planul XZ secțiunea S.

     Mîxy – diagrama momentelor de încovoere din planul XY, unde:

MîxyO = RyA LS, momentul de încovoiere maxim în planul XY secțiunea O,

MîxyS = RyA (LS + LM – LC) -  (LM – LC), momentul de încovoiere în planul XY secțiunea S.

Determinarea momentelor de încovoiere rezultante

MîO = ,  momentul de încovoiere rezultant în secțiunea O,

MîS = ,  momentul de încovoiere rezultant în secțiunea S.

 

Tensiunile echivalente (torsiune și încovoiere)

-        în secțiunea O,

             σechO = ,

 

-        în secțiunea S,

             σechS = ,

 

unde, dO și dS  reprezintă diametrele arborelui în secțiunile O și S (v. subcap. 2), α = σaIIIaII – coeficientul diferențelor dintre ciclurile de încărcare (s-a considerat încărcarea de torsiune pulsatorie, ciclul II); σaIII, σaII – tensiunile admisibile asociate materialului ales pentru ciclurile de solicitare alternat simetric (III), respectiv, pulsator (II),

conform Anexa 4.2.1.2.

Verificarea la solicitări compuse (torsiune și încovoiere) a arborelui

σechO   σaIII,

 

σechS    σaIII.

 

Obs. În cazul neverificării se pot modifica caracteristicile materialului și/sau valoarea diametrului arborelui.

5.     VERIFICAREA ARBORELUI INTERMEDIAR LA SOLICITĂRI VARIABILE (OBOSEALĂ)

Scop și aspecte generale despre calculul la oboseală

Calculul la solicitări variabile (oboseală), în general, se efectuează în vederea preîntâmpinării ruperii arborilor, cu precădere, în zona concentratorilor de tensiune.

Calculul obișnuit al arborilor la solicitări variabile este de verificare la solicitări (simple sau compuse), de regulă, pentru durabilitate nelimitată (Anexa.13.1.2 Elemente de calcul la solicitări variabile). Acest calcul se face pornind de la o diagrama rezistențelor la oboseală (a ciclurilor limită a materialului pentru care se adoptă o diagramă schematizată, simplificată (Sodeberg, Goodman, Serensen), pe baza căreia se stabilesc relații de calcul pentru coeficientul de siguranță, ca raportul dintre rezistența la oboseală a materialului (tensiunea maximă a ciclului limită) și tensiunea maximă a ciclului de solicitări variabile.

Verificarea la solicitări variabile

Condiția rezistenței la oboseală a arborilor drepți în zonele care există concentratori de tensiuni (canale de pană, caneluri, salturi de diametre, găuri transversale, filet, ajustaje presate etc.), cu precădere, supuși la solicitări compuse (torsiune și încovoiere) este dată de relația,

c ≥ ca,

ce presupune calculul în zonele cu concentratori de tensiune a coeficientului de siguranță global,  ,  

c =   ,          

                                                                                                                                

care se determină în funcție de coeficienții de siguranță parțiali (conform schematizării simplificată, Serensen),                 

cσ =  ,                       

cτ = ,        

                                                                          

în care,  σ-1, τ-1 sunt rezistența la oboseală pentru solicitarea de încovoiere, respectiv torsiune, pentru ciclul alternant simetric; τ0 – rezistența la oboseală pentru solicitarea de torsiune, pentru ciclul pulsator; τm – tensiunea medie a ciclului de solicitare la torsiune; σv, τv – amplitudinile ciclurilor de solicitare la încovoiere, respectiv la torsiune; β, βκτ - coeficienți de concentrare a tensiunilor în secțiunea considerată, corespunzători solicitării de încovoiere, respectiv de torsiune; εσ, ετ - coeficienți dimensionali, corespunzători solicitării de încovoiere, respectiv de torsiune; γσ, γτ - coeficienți de calitate a suprafețelor, corespunzători solicitării de încovoiere, respectiv de torsiune.

Pentru coeficientul de siguranță admisibil, se recomandă valorile: ca = 1,3 ... 1,5 – pentru arbori executați din material omogen, cu solicitări precis stabilite; ca = 1,5 ... 2,5 – pentru arbori executați din material neomogen și la care solicitările sunt stabilite cu aproximație.

Coeficienții βkσ, βκτ, γσ, γτ, εσ, ετ (Anexa.13.1.4) introduc corecții care țin seama de faptul că încercările la oboseală ale materialelor se fac pe epruvete standard care se execută fără concentratori de tensiuni și ale căror dimensiuni și prelucrări diferă de cele ale arborilor proiectați.

Obs.  

În cazul în care într-o anumită secțiune condiția impusă prin relația de verificare nu este îndeplinită, se iau măsuri constructive pentru îndeplinirea ei prin introducerea de concentratori care induc tensiuni locale mult reduse (Anexa.13.1.3).